Departamente
.NoutatiAlergologieAnaliza urineiAnatomie patologicaAnatomie patologica 2AutoimunitateBacteriologieBiochimieDroguriGeneticaHematologieHemostazaHepatiteHormoniImunitateImunohematologieImunohistochimieInfectioaseIntoleranta alimentaraMarkeri tumoraliMedicamenteMetabolismMicologieOncologie molecularaParazitologieProteine de faza acutaProteine specialeSarcina si fertilitateSerologieStatus oxidativToxicologieVitamine
CANCERUL GASTRIC: O BOALĂ A STOMACULUI
Cancerul gastric este asociat cu mai mulți factori de risc de mediu și comportamentali. Din cauza simptomelor sale generale, nespecifice, acest tip de cancer este adesea detectat prea târziu, ceea ce duce la un prognostic slab.
Cunoscut și sub numele de cancer de stomac, cancerul gastric este mai răspândit în țările în curs de dezvoltare decât în cele industrializate.
Cele mai afectate țări sunt cele din Asia (inclusiv China) și America de Sud (în principal Chile, Peru și Columbia), precum și din Europa de Est. O excepție pentru țările industrializate este Japonia[1], care are o incidență deosebit de mare a bolii. Africa Subsahariană, pe de altă parte, este relativ neafectată, cu o incidență mai mică decât în Europa.
Această distribuție poate fi explicată prin natura factorilor de risc.
Principalul factor de risc este prezența în stomac a bacteriei Helicobacter pylori (H. pylori), care este responsabilă pentru 80% dintre cancerele gastrice[2].[2]
Această tulpină bacteriană este în general contractată în copilărie - de obicei transmisă pe cale orală de la părinte la copil din cauza proximității - și este cauza gastritei cronice, o inflamație a mucoasei stomacale care se transformă în cancer la 1% dintre persoanele infectate. [3]
Datorită unor practici de igienă mai bune, unor metode îmbunătățite de conservare a alimentelor și accesului la apă potabilă și la antibiotice, prevalența infecției cu H. pylori este în scădere.
Alți factori de risc identificați includ fumatul, alcoolul, consumul inadecvat de fructe și legume și o dietă bogată în sare sau care include prea multă carne și pește afumat (se crede că consumul ridicat de produse afumate este cauza incidenței ridicate din Japonia).
Istoricul familial sau predispoziția genetică pot fi, de asemenea, asociate cu boala.
Ca și în cazul altor tipuri de cancer, șansele de supraviețuire cresc odată cu diagnosticarea precoce.
+ 1.03 M
Peste 1,03 milioane de cazuri noi au apărut la nivel mondial în 2018, ceea ce face ca acest tip de cancer să fie al cincilea cel mai frecvent.
≈783 000
Aproape 783 000 de persoane au murit din cauza cancerului gastric în 2018, ceea ce face ca acesta să fie al treilea cel mai mortal cancer din lume.
1.75 M
Până în 2040, cancerul gastric ar putea afecta 1,75 milioane de persoane, ceea ce reprezintă cu 69% mai mult decât în 2018.
STOMACUL: ORGANUL PRINCIPAL ÎN PROCESUL DIGESTIV
Stomacul îndeplinește două funcții în organism.
Prima este chimică: produce o combinație de acizi și enzime, sucurile gastrice, care sunt în esență un amestec de acid clorhidric și enzime digestive, în special pepsină, care descompune proteinele.
A doua funcție este mecanică: ajută la digestie. Atunci când mușchii stomacului se contractă, aceștia frământă conținutul stomacului, transformându-l într-o masă semifluidă , care este apoi transportată în intestin. Majoritatea cancerelor de stomac (peste 90%) sunt adenocarcinoame[4] care apar în mucoasa stomacului, stratul cel mai interior, unde se află glandele producătoare de acid și enzime.
Cancerul poate afecta întregul stomac. Atunci când cancerul apare în cele două treimi superioare ale stomacului (în apropierea esofagului), tumorile sunt denumite proximale.
Atunci când cancerul apare în treimea inferioară a stomacului, în apropierea intestinului, tumorile se numesc distale.
DEPISTAREA PRECOCE A CANCERULUI
Cancerul de stomac are puține simptome specifice. Prin urmare, este esențial să vă consultați imediat medicul în caz de dureri epigastrice (în regiunea superioară și mijlocie a abdomenului), greață, vărsături, deteriorarea stării generale de sănătate (pierderea poftei de mâncare, oboseală, scădere în greutate), disfagie (dificultăți de înghițire), hemoragii gastrointestinale (prezența sângelui în vărsături sau în scaun) sau anemie.
Screeningul și eliminarea bacteriei sunt recomandate în special pentru persoanele cu risc:
Cancerul gastric este asociat cu mai mulți factori de risc de mediu și comportamentali. Din cauza simptomelor sale generale, nespecifice, acest tip de cancer este adesea detectat prea târziu, ceea ce duce la un prognostic slab.
Cunoscut și sub numele de cancer de stomac, cancerul gastric este mai răspândit în țările în curs de dezvoltare decât în cele industrializate.
Cele mai afectate țări sunt cele din Asia (inclusiv China) și America de Sud (în principal Chile, Peru și Columbia), precum și din Europa de Est. O excepție pentru țările industrializate este Japonia[1], care are o incidență deosebit de mare a bolii. Africa Subsahariană, pe de altă parte, este relativ neafectată, cu o incidență mai mică decât în Europa.
Această distribuție poate fi explicată prin natura factorilor de risc.
Principalul factor de risc este prezența în stomac a bacteriei Helicobacter pylori (H. pylori), care este responsabilă pentru 80% dintre cancerele gastrice[2].[2]
Această tulpină bacteriană este în general contractată în copilărie - de obicei transmisă pe cale orală de la părinte la copil din cauza proximității - și este cauza gastritei cronice, o inflamație a mucoasei stomacale care se transformă în cancer la 1% dintre persoanele infectate. [3]
Datorită unor practici de igienă mai bune, unor metode îmbunătățite de conservare a alimentelor și accesului la apă potabilă și la antibiotice, prevalența infecției cu H. pylori este în scădere.
Alți factori de risc identificați includ fumatul, alcoolul, consumul inadecvat de fructe și legume și o dietă bogată în sare sau care include prea multă carne și pește afumat (se crede că consumul ridicat de produse afumate este cauza incidenței ridicate din Japonia).
Istoricul familial sau predispoziția genetică pot fi, de asemenea, asociate cu boala.
Ca și în cazul altor tipuri de cancer, șansele de supraviețuire cresc odată cu diagnosticarea precoce.
+ 1.03 M
Peste 1,03 milioane de cazuri noi au apărut la nivel mondial în 2018, ceea ce face ca acest tip de cancer să fie al cincilea cel mai frecvent.
≈783 000
Aproape 783 000 de persoane au murit din cauza cancerului gastric în 2018, ceea ce face ca acesta să fie al treilea cel mai mortal cancer din lume.
1.75 M
Până în 2040, cancerul gastric ar putea afecta 1,75 milioane de persoane, ceea ce reprezintă cu 69% mai mult decât în 2018.
STOMACUL: ORGANUL PRINCIPAL ÎN PROCESUL DIGESTIV
Stomacul îndeplinește două funcții în organism.
Prima este chimică: produce o combinație de acizi și enzime, sucurile gastrice, care sunt în esență un amestec de acid clorhidric și enzime digestive, în special pepsină, care descompune proteinele.
A doua funcție este mecanică: ajută la digestie. Atunci când mușchii stomacului se contractă, aceștia frământă conținutul stomacului, transformându-l într-o masă semifluidă , care este apoi transportată în intestin. Majoritatea cancerelor de stomac (peste 90%) sunt adenocarcinoame[4] care apar în mucoasa stomacului, stratul cel mai interior, unde se află glandele producătoare de acid și enzime.
Cancerul poate afecta întregul stomac. Atunci când cancerul apare în cele două treimi superioare ale stomacului (în apropierea esofagului), tumorile sunt denumite proximale.
Atunci când cancerul apare în treimea inferioară a stomacului, în apropierea intestinului, tumorile se numesc distale.
DEPISTAREA PRECOCE A CANCERULUI
Cancerul de stomac are puține simptome specifice. Prin urmare, este esențial să vă consultați imediat medicul în caz de dureri epigastrice (în regiunea superioară și mijlocie a abdomenului), greață, vărsături, deteriorarea stării generale de sănătate (pierderea poftei de mâncare, oboseală, scădere în greutate), disfagie (dificultăți de înghițire), hemoragii gastrointestinale (prezența sângelui în vărsături sau în scaun) sau anemie.
Screeningul și eliminarea bacteriei sunt recomandate în special pentru persoanele cu risc:
Rudele de gradul întâi (tată/mamă, frate/soră, copil) ale unui pacient cu cancer de stomac,
Persoanele tratate cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene mai mult de un an, expuse la un risc de ulcer gastric.
GASTRECTOMIA, O INTERVENȚIE CHIRURGICALĂ MAJORĂ
Intervenția chirurgicală poate fi efectuată atunci când cancerul este diagnosticat în stadii incipiente (este afectată doar mucoasa), atunci când este localizat (limitat la stomac) sau atunci când este avansat local (răspândit la organele adiacente, la ganglionii limfatici din apropiere). Uneori, atunci când tumora a făcut metastaze în alte organe (ficat, plămâni, ovare), se propune o intervenție chirurgicală pentru a reduce dimensiunea tumorii.
În funcție de stadiul bolii, chirurgul va îndepărta total sau parțial stomacul (gastrectomie totală sau parțială). Operația presupune, de asemenea, restabilirea continuității tubului digestiv, atunci când este posibil. În caz contrar, este necesar să se efectueze o gastrostomie, care presupune conectarea unui mecanism de alimentare artificială direct la stomac din exterior, pentru suportul nutrițional.
Efectele secundare ale gastrectomiei pot apărea atât pe termen scurt (hemoragie, infecție, durere, pierderea poftei de mâncare și a greutății, diaree, etc.), cât și pe termen lung. Îndepărtarea stomacului, în special îndepărtarea completă, poate duce la oboseală, tulburări psihologice și anxietate. Pot apărea deficite de fier și de vitaminele B9 (folat) și B12. În cazul deficitului de vitamine, sunt necesare injecții lunare pentru a preveni anemia, care trebuie continuate pe viață.
CHIMIOTERAPIE PENTRU A MAXIMIZA ȘANSELE DE SUPRAVIEȚUIRE
Chimioterapia, care este uneori combinată cu radioterapia, poate fi administrată înainte de operație (preoperator) pentru a reduce dimensiunea tumorii, astfel încât aceasta să poată fi îndepărtată mai ușor. Tratamentul chimioterapeutic preoperator durează între 2 și 3 luni. În ceea ce privește chimioterapia postoperatorie, cu o durată de 2 până la 4 luni, scopul este de a reduce riscul de recidivă pentru pacienții cu risc ridicat, prin eliminarea celulelor canceroase reziduale.
În prezența metastazelor (tumori secundare), așa-numita chimioterapie paliativă încetinește progresia bolii și ameliorează simptomele legate de tumoră; aceasta îmbunătățește calitatea vieții, prelungind totodată durata de viață.
PUNCTE CHEIE
Factori de risc multipli:
În primul rând bacteria H. pylori, fumatul, alcoolul, o dietă prea bogată în sare sau în carne și pește afumat. Puține simptome specifice. Prin urmare, este esențial să solicitați asistență medicală în caz de dureri epigastrice (regiunea abdominală), greață, vărsături, dificultăți de înghițire, hemoragii gastrointestinale sau anemie.
Depistarea și eliminarea bacteriilor este disponibilă pentru persoanele cu risc, cum ar fi rudele de gradul întâi (tată/mamă, frate/soră, copil) ale unui pacient afectat sau persoanele cu risc de ulcer gastric.
Sursa:
[1]Source Globocan 2018, International Agency for Cancer Research – WHO. Available at: https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/cancers/7-Stomach-fact-sheet.pdf [2]https://www.e-cancer.fr/Patients-et-proches/Les-cancers/Cancer-de-l-estomac/Facteurs-de-risques [3]Léon Bérard Centre ; Available at : https://www.cancer-environnement.fr/417-Cancer-de-lestomac.ce.aspx [4]ALD No. 30 – Doctor’s guide to stomach cancer, HAS, September 2011.Available at: https://www.has-sante.fr/jcms/c_1105135/fr/ald-n-30-guide-medecin-sur-le-cancer-de-l-estomac
15 / 04 / 2021
Persoanele tratate cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene mai mult de un an, expuse la un risc de ulcer gastric.
GASTRECTOMIA, O INTERVENȚIE CHIRURGICALĂ MAJORĂ
Intervenția chirurgicală poate fi efectuată atunci când cancerul este diagnosticat în stadii incipiente (este afectată doar mucoasa), atunci când este localizat (limitat la stomac) sau atunci când este avansat local (răspândit la organele adiacente, la ganglionii limfatici din apropiere). Uneori, atunci când tumora a făcut metastaze în alte organe (ficat, plămâni, ovare), se propune o intervenție chirurgicală pentru a reduce dimensiunea tumorii.
În funcție de stadiul bolii, chirurgul va îndepărta total sau parțial stomacul (gastrectomie totală sau parțială). Operația presupune, de asemenea, restabilirea continuității tubului digestiv, atunci când este posibil. În caz contrar, este necesar să se efectueze o gastrostomie, care presupune conectarea unui mecanism de alimentare artificială direct la stomac din exterior, pentru suportul nutrițional.
Efectele secundare ale gastrectomiei pot apărea atât pe termen scurt (hemoragie, infecție, durere, pierderea poftei de mâncare și a greutății, diaree, etc.), cât și pe termen lung. Îndepărtarea stomacului, în special îndepărtarea completă, poate duce la oboseală, tulburări psihologice și anxietate. Pot apărea deficite de fier și de vitaminele B9 (folat) și B12. În cazul deficitului de vitamine, sunt necesare injecții lunare pentru a preveni anemia, care trebuie continuate pe viață.
CHIMIOTERAPIE PENTRU A MAXIMIZA ȘANSELE DE SUPRAVIEȚUIRE
Chimioterapia, care este uneori combinată cu radioterapia, poate fi administrată înainte de operație (preoperator) pentru a reduce dimensiunea tumorii, astfel încât aceasta să poată fi îndepărtată mai ușor. Tratamentul chimioterapeutic preoperator durează între 2 și 3 luni. În ceea ce privește chimioterapia postoperatorie, cu o durată de 2 până la 4 luni, scopul este de a reduce riscul de recidivă pentru pacienții cu risc ridicat, prin eliminarea celulelor canceroase reziduale.
În prezența metastazelor (tumori secundare), așa-numita chimioterapie paliativă încetinește progresia bolii și ameliorează simptomele legate de tumoră; aceasta îmbunătățește calitatea vieții, prelungind totodată durata de viață.
PUNCTE CHEIE
Factori de risc multipli:
În primul rând bacteria H. pylori, fumatul, alcoolul, o dietă prea bogată în sare sau în carne și pește afumat. Puține simptome specifice. Prin urmare, este esențial să solicitați asistență medicală în caz de dureri epigastrice (regiunea abdominală), greață, vărsături, dificultăți de înghițire, hemoragii gastrointestinale sau anemie.
Depistarea și eliminarea bacteriilor este disponibilă pentru persoanele cu risc, cum ar fi rudele de gradul întâi (tată/mamă, frate/soră, copil) ale unui pacient afectat sau persoanele cu risc de ulcer gastric.
Sursa:
[1]Source Globocan 2018, International Agency for Cancer Research – WHO. Available at: https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/cancers/7-Stomach-fact-sheet.pdf [2]https://www.e-cancer.fr/Patients-et-proches/Les-cancers/Cancer-de-l-estomac/Facteurs-de-risques [3]Léon Bérard Centre ; Available at : https://www.cancer-environnement.fr/417-Cancer-de-lestomac.ce.aspx [4]ALD No. 30 – Doctor’s guide to stomach cancer, HAS, September 2011.Available at: https://www.has-sante.fr/jcms/c_1105135/fr/ald-n-30-guide-medecin-sur-le-cancer-de-l-estomac
15 / 04 / 2021